Evaluare POR 2007-2013

 Programul a dus la cresterea numarului de servicii oferite si, cel mai important, a calitatii lor

Programul Operational Regional 2007-2013 a avut un impact pozitiv asupra beneficiarilor de fonduri europene arata studiile de evaluare realizate in perioada martie 2014 – iulie 2015 de Autoritatea de Management POR, din cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MDRAP). Este vorba despre primele studii din Romania de evaluare a impactului fondurilor europene asupra dezvoltarii regionale realizate prin metoda contrafactuala.

Concluziile au fost prezentate joi, 3 martie, in cadrul unei conferinte pe aceasta tema, la care au participat viceprim-ministrul Vasile Dincu, ministrul dezvoltarii regionale si administratiei publice, Corina Cretu, comisar european pentru politica regionala, fosti ministri ai dezvoltarii regionale si alti peste 200 de reprezentanti ai beneficiarilor si organizatiilor implicate in program.

Concluziile pentru Domeniul de intervenție 3.3 arată că, la nivel național, singura regiune care a depus 3 proiecte (de fapt, 4 proiecte) este Regiunea Nord-Est, prin ADI EURONEST.

„DMI 3.3. – INTERVENȚII ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ

DMI 3.3 a urmărit reducerea timpului mediu de răspuns al unităţilor mobile de la 30-45 de minute la 12 minute în zonele rurale şi de la 20 de minute la 8 minute în mediul urban. În momentul realizării studiului, timpul mediu de răspuns al unităţilor în mediul rural era de 22 minute şi 51 de secunde, iar în mediul urban era de 10 minute şi 51 de secunde.

Buget: 101.922.607 euro

Beneficiari eligibili:

  • Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară definite conform prevederilor Legii nr. 215/ 2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Numărul proiectelor finanțate: 22 de proiecte, din care 14 proiecte erau finalizate din punct de vedere tehnic și financiar, în momentul realizării analizei.

Valoarea finanţării nerambursabile FEDR: 394 milioane lei, media per proiect situându-se în jurul valorii de 25 de milioane de lei. Distribuţia teritorială a proiectelor finalizate a evidenţiat existenţa unor regiuni cu câte 1 proiect (B-I, S-E, S-Muntenia), dar şi o regiune (N-E) cu 3 proiecte finalizate.

Principalele concluzii ale analizei:

  • Situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ la nivelul proiectelor finalizate, chiar dacă valorile ţintă ale indicatorilor de rezultat nu au fost atinse. S-a înregistrat o reducere a timpului de răspuns cu aproximativ 10 minute în zonele urbane şi rurale, valoarea preconizată fiind aproape atinsă în mediul urban.
  • Efect net pozitiv al proiectelor, în privinţa îmbunătăţirii echipamentelor bazelor operaţionale pentru siguranţa publică, reducerii considerabile a timpului de intervenţie şi a creşterii populaţiei acoperite în cazul situaţiilor de urgenţă. Efectele proiectelor finanţate constau în creşterea nivelului de siguranţă publică, a calităţii primului ajutor şi îmbunătăţirea disponibilităţii serviciilor de intervenţie în zone izolate sau defavorizate.
  • Proiectele finanţate au fost bine integrate în Strategia Naţională pentru Situaţii de Urgenţă şi au fost concepute pentru a contribui la obiectivele strategiei.
  • Experienţa implementării intervenţiilor a demonstrat rolul esenţial al personalului calificat, conştiincios şi dedicat – resursa umană implicată în managementul proiectelor fiind principalul element al succesului.
  • Identificarea adecvată a nevoilor bazată pe evaluarea datelor de context a permis concentrarea şi organizarea intervenţiilor.
  • Dezvoltarea și întărirea parteneriatelor și colaborărilor dintre autoritățile locale și inspectoratele pentru situații de urgență a reprezentat un alt factor important pentru asigurarea succesului.
  • Informaţiile calitative au confirmat, de asemenea, îmbunătăţirile cantitative şi calitative ale serviciilor situaţiilor de urgenţă

Bune practici în implementarea DMI 3.3

  • Buna colaborare între Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) şi administraţia locală în vederea asigurării interoperabilităţii structurilor de intervenţie din regiunea de dezvoltare.
  • Efectuarea unor analize aprofundate ale datelor furnizate de ISU pentru a se asigura că proiectele satisfac nevoile specifice ale utilizatorilor în regiunile identificate.
  • Existenţa unor resurse umane calificate şi dedicate implicate în managementul de proiect.
  • Asigurarea întreţinerii echipamentelor de către beneficiarii finali.
  • Externalizarea auditului şi pregătirea documentaţiilor de atribuire pentru achiziţionarea de echipamente către firmele de consultanţă.
  • Judeţele care nu au avut capacitatea de a asigura resursele pentru cofinanţare au fost susţinute prin fluxul de numerar al unor judeţe mai dezvoltate”.

SURSA: HTTP://WWW.FONDURI-STRUCTURALE.RO/DETALIU.ASPX?EID=17897&T=STIRI