Treizeci și cinci de cuvinte care apar în orice ghid al solicitantului, explicate scurt și fără trimiteri la alte definiții. Sunt termenii care blochează cel mai des un dosar bun.
Sprijin public de valoare mică, pe care statul îl poate acorda fără să îl notifice Comisiei Europene. Plafonul este de 300.000 de euro pe întreprindere unică, cumulat pe trei ani fiscali consecutivi, indiferent de sursă și de forma ajutorului — grant, scutire de taxe, garanție sau dobândă subvenționată. „Întreprindere unică” înseamnă și firmele legate prin acționariat, ceea ce surprinde des solicitanții cu mai multe societăți.
Orice avantaj acordat din resurse publice unei întreprinderi, care îi poate distorsiona poziția pe piață. Este permis doar prin scheme aprobate, cu intensități maxime stabilite pe regiuni și pe mărimea firmei. Spre deosebire de minimis, aici nu există un plafon unic — există intensități: procentul maxim din investiție care poate fi acoperit din bani publici.
Instituția care gestionează un program de finanțare: scrie ghidurile, lansează apelurile, evaluează cererile, semnează contractele și verifică implementarea. Pentru programele regionale sunt agențiile de dezvoltare regională, pentru cele naționale — direcții din ministere. Este interlocutorul oficial pentru orice întrebare despre un apel.
Dosarul depus la finanțator: descrierea proiectului, bugetul, indicatorii, echipa, analiza nevoii, documentele de eligibilitate și anexele. Se depune electronic, prin MySMIS2021 pentru fondurile europene din România sau prin platforma proprie a fiecărui finanțator.
Cheltuielile pe care finanțatorul acceptă să le deconteze, așa cum sunt enumerate în ghid. Tot ce nu apare acolo rămâne în sarcina beneficiarului, chiar dacă este necesar proiectului. Este partea din ghid care merită citită prima, pentru că determină cât din costul real al investiției se acoperă efectiv.
Partea din valoarea eligibilă a proiectului pe care o suportă beneficiarul. Se exprimă în procente și diferă după program, după tipul solicitantului și uneori după regiune — de la 2% pentru unele proiecte publice până la 50% pentru firme mari. Trebuie dovedită la depunere, prin hotărâre de consiliu local, extras de cont sau scrisoare de la bancă.
Suma totală pe care o pune beneficiarul: cofinanțarea la partea eligibilă, plus toate cheltuielile neeligibile, plus TVA-ul nedeductibil acolo unde se aplică. Este cifra care contează pentru bugetul propriu — nu procentul de cofinanțare, care se referă doar la partea eligibilă.
Modificarea oficială a unui ghid al solicitantului după publicare: prelungirea termenului, schimbarea unei condiții de eligibilitate, corectarea unei erori sau modificarea bugetului apelului. Se publică pe pagina apelului și devine parte din ghid. Un apel poate avea mai multe corrigendumuri.
Sistem în care cererile se primesc și se evaluează în ordinea depunerii, până la epuizarea bugetului, fără o dată-limită anunțată. Spre deosebire de apelurile competitive, aici data depunerii poate conta mai mult decât punctajul: un dosar bun depus târziu poate rămâne fără finanțare.
Îndeplinirea condițiilor minime pentru a putea depune. Se verifică pe trei paliere: solicitantul (forma juridică, vechimea, situația fiscală), proiectul (obiectul, localizarea, valoarea) și cheltuielile. Neîndeplinirea oricăreia duce la respingere înainte de evaluarea tehnică, oricât de bun ar fi proiectul.
Etapa în care proiectele declarate eligibile primesc punctaj pe o grilă publicată în ghid. Există de regulă un prag minim total și praguri pe criterii. Proiectele se ordonează descrescător, iar finanțarea se acordă în limita bugetului apelului.
Instrumentele prin care Uniunea Europeană finanțează dezvoltarea regională, coeziunea, ocuparea și agricultura: FEDR, FSE+, Fondul de Coeziune, Fondul pentru o Tranziție Justă, FEADR și FEAMPA. În România se implementează prin programe naționale și regionale, pe perioada 2021–2027.
Persoanele care beneficiază direct de activitățile proiectului — elevi, șomeri, persoane vulnerabile, angajați care se instruiesc. La proiectele finanțate din Fondul Social European este indicatorul principal, iar dovedirea apartenenței fiecărei persoane la grupul țintă este cea mai frecventă cauză de corecție financiară.
Documentul care stabilește totul despre un apel: cine poate depune, ce se finanțează, cu ce bani, în ce termen, după ce grilă se evaluează și ce documente se cer. Este singura sursă care contează juridic. Orice fișă de portal, inclusiv de pe acest site, este un rezumat orientativ.
Cifra pe care proiectul se angajează să o atingă: metri de rețea, persoane instruite, clădiri renovate, locuri de muncă create. Se asumă contractual, se raportează periodic, iar neatingerea lor atrage reducerea proporțională a finanțării. Se stabilesc realist, nu ambițios.
Mecanism prin care un grup de localități dintr-un teritoriu definit — Delta Dunării, Valea Jiului, Țara Făgărașului, Munții Apuseni — primește alocări separate în mai multe programe, cu apeluri proprii. Un apel ITI nu este accesibil solicitanților din afara teritoriului respectiv.
Sistemul informatic prin care se depun și se gestionează proiectele finanțate din fonduri europene în România. Înregistrarea reprezentantului legal, cu semnătură electronică calificată, durează câteva zile — se face înainte de deschiderea apelului, nu în ultima săptămână.
Cheltuială necesară proiectului, dar pe care finanțatorul nu o decontează: de regulă terenul peste un anumit procent, unele taxe, penalitățile, dobânzile, TVA-ul recuperabil, cheltuielile efectuate înainte de perioada eligibilă. Intră integral în contribuția proprie.
Formă de implementare în care mai multe entități depun împreună, cu un lider de parteneriat care semnează contractul. Se folosește când o singură organizație nu îndeplinește toate condițiile sau când apelul îl cere explicit. Acordul de parteneriat, cu împărțirea rolurilor și a bugetului, se semnează înainte de depunere.
Intervalul în care o cheltuială trebuie efectuată ca să poată fi decontată. Începe de regulă la o dată stabilită în ghid — uneori înainte de semnarea contractului, pentru documentații — și se încheie la finalul implementării. Facturile din afara intervalului nu se decontează.
Planul Național de Redresare și Reziliență: instrumentul prin care România primește fonduri europene pentru reforme și investiții, cu termen final de implementare în august 2026. Fiind legat de jaloane și ținte cu termene fixe, are calendare mult mai strânse decât programele obișnuite.
Sumă avansată beneficiarului după semnarea contractului, înainte de a face cheltuielile, ca să nu fie nevoie de credit punte. Procentul și condițiile diferă de la program la program, iar suma se justifică sau se recuperează din cererile de rambursare ulterioare.
Mecanismul obișnuit de plată: beneficiarul plătește furnizorii din bani proprii sau din prefinanțare, apoi depune cerere de rambursare cu documentele justificative, iar finanțatorul restituie partea eligibilă. Între plată și rambursare trec de regulă între două și șase luni — decalajul se acoperă din trezorerie sau din credit punte.
Categoria de entități care pot depune la un apel: unități administrativ-teritoriale, instituții publice, ONG-uri, întreprinderi, universități, parteneriate. Ghidul precizează și condițiile suplimentare — vechime, obiect de activitate, situație fiscală, capacitate financiară.
Mod de finanțare în care grantul se plătește pe pachete de activități realizate, nu pe cheltuieli justificate cu facturi. Se folosește tot mai des în programele europene cu depunere directă la Bruxelles. Simplifică raportarea financiară, dar mută riscul: dacă activitatea nu este realizată integral, pachetul nu se plătește deloc.
TVA-ul pe care beneficiarul nu îl poate recupera de la stat. Pentru instituțiile publice și ONG-urile neplătitoare de TVA este de regulă cheltuială eligibilă. Pentru firmele plătitoare de TVA nu este eligibil, pentru că ele îl recuperează oricum — o distincție care schimbă mult bugetul proiectului.
Procedura cea mai simplă de cumpărare, permisă sub pragurile din legea achizițiilor publice, prin cumpărare directă din catalogul electronic sau prin comandă. Peste prag se aplică proceduri complete, care durează luni — motiv pentru care planul de achiziții se face la începutul proiectului, nu când e nevoie de bunuri.
Program național finanțat de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, pentru rețele de apă și canalizare, drumuri și rețele de gaz în localități. Se adresează exclusiv unităților administrativ-teritoriale și este principala alternativă pentru comunele care nu pot accesa fondurile europene de mediu.
La apelul competitiv, proiectele se ordonează după punctaj și se finanțează în limita bugetului. La cel necompetitiv, solicitanții sunt predefiniți sau alocarea este garantată, iar evaluarea verifică doar conformitatea. Apelurile necompetitive apar frecvent la asistență tehnică și la proiecte de interes național.
Etapa în care ghidul solicitantului se publică în proiect, iar cei interesați pot trimite observații într-un interval anunțat. Este singurul moment în care condițiile mai pot fi influențate — și, practic, cel mai bun moment pentru a începe pregătirea documentației, fără presiunea termenului.
Administrația Fondului pentru Mediu finanțează, din taxe de mediu, programe proprii: Rabla, Casa Verde, iluminat public, împăduriri, stații de reîncărcare, insule ecologice. Sesiunile se anunță pe site-ul propriu, cu termene scurte, iar bugetele se epuizează rapid.
Programele de cooperare transfrontalieră ale Uniunii Europene cu țările vecine care nu sunt state membre. Pentru județele Nord-Est contează România–Republica Moldova și România–Ucraina. Cer parteneri de ambele părți ale frontierei, dar au concurență mult mai redusă decât programele naționale.
Legea care reglementează finanțările nerambursabile acordate din bugete locale pentru activități nonprofit de interes general — cultură, sport, tineret, social, culte. Consiliile județene și primăriile organizează sesiuni anuale, cu sume mici și cu concurență locală. Este cea mai accesibilă sursă pentru un ONG nou.
Fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare are propriul program 2021–2027, gestionat de agenția de dezvoltare regională. Pentru județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, acesta este Programul Regional Nord-Est, cu apeluri la care pot depune numai solicitanții din regiune.
Obligația de a menține rezultatele proiectului o perioadă după finalizare — de regulă trei ani pentru IMM-uri și cinci ani pentru investiții publice. În acest interval, bunurile nu pot fi înstrăinate, activitatea nu poate fi întreruptă, iar destinația nu poate fi schimbată. Nerespectarea atrage recuperarea finanțării.
Definițiile sunt scrise pentru orientare rapidă și nu înlocuiesc textul legal sau ghidul solicitantului. Pentru un apel anume, condițiile care contează sunt cele din ghidul publicat pe pagina oficială. Vezi portalul de finanțări.
