EURONEST
Consiliul Județean Vaslui Membru fondator EURONEST

Albița — cea mai mare poartă rutieră spre Republica Moldova

Județul Vaslui

Prin Albița trec cele mai multe camioane dintre România și Republica Moldova. În spatele vămii se află o bază agricolă de aproape 300.000 de hectare arabile, o industrie alimentară care a demonstrat că poate crește și cel mai mic cost al forței de muncă din țară.

Ciprian-Ionuț Trifan
Ciprian-Ionuț TrifanPreședintele Consiliului Județean
374.700locuitori · recensământ 2021
1,27 mil.camioane prin Albița, 2020–2025
291.800 hateren arabil
11.277 haviță de vie — 6,2% din producția națională de struguri

Teritoriu

Județul pe scurt

Suprafață5.318 km² · 2,23% din teritoriul României
Structură administrativă3 municipii (Vaslui, Bârlad, Huși), 2 orașe (Negrești, Murgeni), 81 de comune, 449 de sate
Pozițiefrontieră pe Prut cu Republica Moldova; punctul Albița, pe drumul european E581, este cea mai mare trecere rutieră dintre cele două țări
Repartiție52,3% populație urbană, 47,7% rurală (2023)

Economie

Profilul economic

Agricultura și industria alimentară sunt fundamentul economiei județului: aproape 300.000 de hectare arabile și 11.277 de hectare de viță de vie susțin procesatori care au ajuns la scară națională. Confecțiile, încălțămintea și rulmenții completează profilul industrial.

Produs intern brut14,0 miliarde lei (2023); 7.498 de euro pe locuitor, 44,6% din media națională
Firme active8.066 de companii active în 2023, în creștere cu 3,6% față de anul precedent; 63,8% profitabile
Comerț exteriorexporturi de 200,4 milioane euro și importuri de 170,6 milioane, cu un excedent de 29,8 milioane euro (2023). Structura exporturilor: textile 19,9%, încălțăminte 17,1%, produse chimice 16,0%, produse animale 14,0%
Cei mai mari angajatoriVanbet (482,7 milioane lei, 783 de angajați), Safir — avicultură (circa 351 de milioane lei, 625 de angajați), Morandi — carne (255,3 milioane lei, 342 de angajați), Gartek — încălțăminte, cu circa 80% din producție la export, Confecții Vaslui și Confecții Bârlad

Comparativ regional

Județul în Regiunea Nord-Est

Iași14.403 €Bacău10.445 €Neamț9.878 €Suceava8.833 €Botoșani7.594 €Vaslui7.498 €
Produsul intern brut pe locuitor, în euro, 2023. Sursă: profilele județene ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Iași760.774Suceava642.551Bacău562.687Neamț454.203Botoșani392.821Vaslui374.700
Populația rezidentă, recensământul din 2021.

Infrastructură

Conectivitate și acces

Punctul de trecere Albițacea mai mare trecere rutieră dintre România și Republica Moldova. Între 2020 și 2025 au trecut 17,55 milioane de persoane, 3,42 milioane de autoturisme și 1,27 milioane de camioane.
Drumul expres Tișița–Albița141 km, pe traseul Focșani–Tecuci–Bârlad–Vaslui–Albița, parte a rețelei transeuropene de transport. Studiul de fezabilitate este suspendat din noiembrie 2025, după creșterea volumului de foraje geotehnice; finalizarea studiului este acum estimată în 2028.
Drumuri și cale feratădrumul european E581 traversează județul de la vest la est, până la Albița; Crasna este nod feroviar.
Acces aerianaeroportul internațional Iași se află la aproximativ 70 km de municipiul Vaslui.

Argumente

De ce să investești aici

Cel mai mic cost al muncii din România

Salariul mediu net era de 3.446 lei în 2023, cu o prognoză de 4.111 lei pentru 2025.

Rezervă reală de forță de muncă

Rata șomajului, de 7,9% în 2023, este cea mai ridicată din țară — disponibilitate imediată pentru investiții intensive în muncă.

Poarta către Republica Moldova

Albița concentrează cel mai mare trafic rutier de mărfuri dintre cele două țări.

Bază agricolă la scară

291.800 de hectare arabile și o industrie de procesare care a ajuns deja la sute de milioane de lei cifră de afaceri.

Podgoria Huși

Aproximativ 3.000 de hectare de viță de vie, dintre care 650 la Domeniile Averești, cu soiuri proprii — Zghihară de Huși și Busuioacă de Bohotin.

Ajutor de stat regional maxim

Județul beneficiază de cea mai ridicată intensitate a ajutorului regional din România.

Oportunități

Unde se poate investi acum

Parcul industrial Vaslui

Aproximativ 30 de hectare pe fostul amplasament Termica. Societatea administratoare a fost aprobată în mai 2026 și au fost alocate fonduri pentru studiul de fezabilitate; investiția urmează să fie finanțată prin Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Logistică la Albița

Depozitare, antrepozitare vamală și servicii de tranzit pentru fluxurile către Republica Moldova și Ucraina.

Procesare agroalimentară

Materia primă locală, la scara a aproape 300.000 de hectare arabile, susține extinderea capacităților de procesare — direcția în care s-au dezvoltat deja cei mai mari angajatori ai județului.

Forță de muncă

Educație și piața muncii

Județul nu are un centru universitar propriu; pregătirea tehnică se face în licee de profil, iar Iașiul, la circa 70 km, asigură accesul la învățământul superior. Salariul mediu net era de 3.446 lei în 2023, cu o prognoză de 4.111 lei pentru 2025 — cel mai mic din România. Rata șomajului, 7,9% în 2023, este cea mai ridicată din țară, ceea ce înseamnă o disponibilitate imediată a forței de muncă pentru investiții intensive în muncă.

Patrimoniu

Turism și cultură

Bătălia de la Vaslui — Podul Înalt, 10 ianuarie 1475, victoria lui Ștefan cel Mare — este reperul istoric al județului. Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad funcționează din 1914, iar Muzeul Viei și Vinului de la Huși păstrează o colecție de circa 22.000 de sticle, cea mai veche din 1949. Palatul Mavrocordat, ridicat în 1892, și complexul episcopal de la Huși completează patrimoniul.

Calitatea vieții

De ce să locuiești aici

Vasluiul este un județ de dealuri, vii și sate mari, cu trei orașe care își împart rolurile: Vasluiul administrativ, Bârladul industrial și cultural, Hușiul viticol. Costul vieții este cel mai mic din România.

Sănătate

Spitalul Județean nr. 2 din Vaslui — două clădiri cu cinci niveluri și 248 de paturi, o investiție de 389 de milioane lei, în cea mai mare parte din Programul Sănătate 2021–2027 — este în construcție. Bârladul și Hușiul au spitale municipale proprii.

Educație

Colegii naționale la Vaslui, Bârlad și Huși, o rețea de licee tehnologice și agricole legate de profilul economic al județului; Iașiul, la circa 70 de kilometri, asigură accesul la învățământul superior.

Cultură

Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, deschis din 1914, cu secție de artă și planetariu; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”; Muzeul Viei și Vinului de la Huși, cu o colecție de circa 22.000 de sticle; Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad; Palatul Mavrocordat.

Timp liber

Podgoria Huși, cu aproximativ 3.000 de hectare de viță de vie și soiuri proprii — Zghihară de Huși și Busuioacă de Bohotin —, dealurile și pădurile Tutovei, lacurile de acumulare și traseele istorice legate de bătălia de la Podul Înalt.

Cost al vieții

Cel mai accesibil județ al României la capitolul costuri, la aproximativ 70 de kilometri de aeroportul internațional Iași.

Investiții publice

Proiectele majore ale Consiliului Județean

Spitalul Județean nr. 2 Vaslui

389 de milioane lei, din care 327 de milioane din Programul Sănătate 2021–2027: două clădiri cu cinci niveluri și 248 de paturi. Lucrările au fost reluate în noiembrie 2024, iar refinanțarea a fost semnată în mai 2026.

Drumul județean strategic Bârlad–Laza–Codăești

82,6 km și 289,4 milioane lei, pe traseul DJ245, DJ245M, DJ246 și DJ247

Bugetul județean 2026

511 milioane lei venituri, cu aproximativ 232 de milioane pentru transport și 222 de milioane pentru asistență socială

Programul PNRR al județului

aproximativ 60 de milioane de euro în 66 de proiecte; cooperare transfrontalieră prin Interreg NEXT România–Republica Moldova 2021–2027

Vrei detalii despre o investiție în acest județ?

Consiliul Județean este primul punct de contact pentru investitori. EURONEST poate facilita legătura și poate sprijini pregătirea proiectelor de interes comun la nivelul celor șase județe.

DESCHIDE SITE-UL CONSILIULUI JUDEȚEAN →

Fișă de prezentare întocmită de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST. Cifrele indică anul și sursa acolo unde acestea sunt publicate. Datele economice provin, în principal, din profilele județene ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, iar cele demografice, din recensământul populației și locuințelor din 2021.